Carte distinsă cu Premiul AKO în 2011 și cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2014.
A fost tradusă până în prezent în douăsprezece limbi.
„Un roman captivant, de o frumusețe crudă... de ani de zile nu am mai citit un roman atât de fermecător.” [The New York Times]
Sinopsis:
În vara anului 1936, Janna, o tânără olandeză, este trimisă în Germania să studieze arta scrimei cu un vechi prieten al tatălui ei, maestrul Egon von Bötticher. Întors din Primul Război Mondial cu răni pe care le poartă atât pe chip, cât și în suflet, ursuzul Egon își duce zilele pe un domeniu singuratic, în apropiere de frontiera germano-neerlandeză. Aici le predă lecții de scrimă unor adolescenți gemeni nespus de frumoși și organizează dueluri sângeroase și ilegale între studenți – faimoasele Mensur.
Janna se simte stingheră în noul univers – unul masculin și aprig, în care se regăsesc doar două prezențe feminine, contrastante – și încearcă să se integreze. Între ea și Egon se naște la început o aversiune profundă, care se transformă treptat într-o iubire interzisă, asupra căreia planează secrete din trecut: un conflict vechi între tatăl ei și Egon, care i-a făcut să se evite reciproc vreme de două decenii. În căutarea răspunsurilor, Janna încalcă teritorii după teritorii.
Dar zorii schimbării se prefigurează la orizont, efectele ascensiunii lui Hitler pătrund și pe domeniul izolat al lui von Bötticher, iar lumea veche pe care au cunoscut-o cu toții se dezintegrează în mod dramatic.
Cu admirabilă măiestrie, Marente de Moor surprinde în imagini vii dinamica subtilă a unei perioade de tranziție: pacea lasă loc războiului, fecioara olandeză devine femeie, inocența se transformă în vinovăție, iar viața este mai fragilă decât oricând.
Marente de Moor (n. 1972) este o jurnalistă și scriitoare neerlandeză. În perioada care a urmat imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice, Marente a locuit opt ani în Rusia, la Sankt Petersburg, în calitate de corespondent al revistei De Groene Amsterdammer. O parte dintre articolele scrise pentru ziar au fost publicate ulterior sub titlul Petersburgse vertellingen (Povestiri din Petersburg, 1999).
A debutat ca romancieră în 2007, cu De overtreder (Infractorul), aclamat de public și de presa neerlandeză. În 2010 i-a apărut romanul De Nederlandse maagd, care a avut un succes răsunător la public atât în Țările de Jos, cât și în Germania, fiind tradus până în prezent în douăsprezece limbi și vândut în câteva sute de mii de exemplare. În 2013 a publicat Roundhay, tuinscène (Roundhay, scenă de grădină), care a intrat anul următor în finala Premiului Libris pentru Literatură. În 2015, Marente își exersează condeiul și în proza scurtă, scriind și publicând volumul Gezellige verhalen (Povestiri conviviale), care a câștigat Premiul Biesheuvel pentru cea mai bună colecție de povestiri. Trei ani mai târziu publică romanul Foon (Fon), foarte bine primit de critica literară.