Când a creat Universul, Dumnezeu a construit un mecanism perfect echilibrat, care se perpetuează și se coordonează prin Legile imuabile lăsate de Divinitate. Dintre aceste mari legi fundamentale ce ne guvernează destinul individual și ca specie, amintim: Legea Cauzalității (sau Legea karmei), Lega Unității, Legea Renașterilor. În înțelepciunea Providenței, aceste legi sunt neschimbătoare, altfel lumea ar fi amenințată în permanență de perturbare și de distrugere, iar fiecare acțiune a omului își are, invariabil, consecințe undeva în Univers. Mai multe despre dinamica acțiunilor umane și despre efectele aducătoare de echilibru ale legilor divine puteți citi în admirabila lucrare teosofică Legile Destinului, de Théophile Pascal.
Teosofia este o doctrină spirituală dezvoltată în secolul al XIX-lea în Statele Unite, având la bază lucrările Elenei Petrovna Blavatskaia. În sensul mai larg, teosofia desemnează o colecție de învățături mistice despre cosmogonie, misterele vieții și natura divinității (etimologic, cuvântul provine din termenii grecești theos, „Dumnezeu”, și sophia, „înțelepciune”, ceea ce s-ar putea traduce prin „înțelepciunea divină”).
Datorită numeroaselor lucrări și prelegeri ale Societății Teosofice (fondată în 1875 la New York), precum și datorită influenței numărului mare de adepți, teosofia s-a răspândit rapid și în Europa și a contribuit substanțial la dezvoltarea curentului New Age în lume.
